Five stages of grief

Omul dirijează acum evoluția pe Pământ, creând și distrugând specii. Majoritatea ecosistemelor au fost modificate de oameni, în măsura în care conceptul de biom „natural”, complet liber de influența umană, este învechit. Dar cu fiecare îmbucătură de ecosistem pe care o luăm, acesta ripostează, urmând principiul acțiunii și reacțiunii al lui Newton.

Aleg să privesc această reacție din perspectiva „celor cinci etape ale durerii” pentru a arăta modul în care gestionăm pierderea sau durerea și cum durerea ne poate transforma, poate chiar de nerecunoscut.

Negarea înseamnă să supraviețuiești pierderii prefăcându-te că nu-ți lipsește nimic.

Furia înseamnă să te descurci cu durerea recunoașterii pierderii prin provocarea de durere
ceilalți.

Negocierea este un armistițiu temporar, o reacție adversă, o licărire de tăcere înainte
furtunii.

Depresia înseamnă să atingi fundul, fără a avea unde altundeva decât în ​​sus.

Acceptarea devine altceva. Ceva nou. Mutație.

Cum gestionezi pierderea? O accepți și te dezvolți în preajma ei?

Cum gestionezi pierderea? O pui într-o cutie și mergi mai departe?

Cum îți porți durerea?